CONECTARE DE LA PRIMA INTERACȚIUNE
Vă aduceți aminte, poate, cei care mă urmăriți că, acum ceva timp, am scris o postare despre o persoană care m-a impresionat foarte mult de la prima întâlnire, încât am și lăsat impresiile acolo, pe contul meu personal de Facebook. Am găsit un om cald, blând, cu multă răbdare și dedicare pentru ceea ce face, am rezonat de la primul schimb de mesaje.
Cei care mă cunoașteți, știți și că „Sportul meu preferat este să mă conectez cu oamenii”. Așa a fost cu Alexandra, conectare de la prima interacțiune.
Alexandra Ioana Şerb este consilier certificat pentru părinți, susține multe cauze în grupurile create de ea, creează multe materiale si KIT-uri de lucru cu copiii, atât de interactive și interesante de folosit în relația cu copiii mici, care acum învață despre emoții, despre stări diferite, pe care încă nu știu să le cuprindă și să le interpreteze, manifeste. Sunt mai mult decât un kit sau un joc, creează o relație și mai strânsă și mai susținută, cu puii noștri mici.
O MINTE SCLIPITOARE ȘI UN SUFLET CREATIV
Când a devenit mamă de gemeni, deși lucra într-o corporație, a știut că nu mai vrea asta, ci doar să poată fi alături de cei doi băieți minunați. Și a început să studieze despre parenting, este coach certificat la The Jai Institute for Parenting, ca să le fie alături în toate etapele importante, cu pregătirea necesară, dar a și simțit că vrea să facă lucruri în această direcție.
Acum realizez că, de fapt, m-am regăsit atât de mult în povestea ei, pentru că și „reinventarea” mea pleacă tot cam din același punct, de când am devenit mamă de Sebastian, care m-a inspirat să dau aripi visurilor mele.
Așa a reușit să creeze comunități pe Facebook și grupurile Mamă la Pătrat și Părinți în Echilibru, a lansat cursuri pentru părinți, „De la haos la armonie” fiind printre primele dintre ele.
Acum, de curând, a lansat primul ei curs online despre gestionarea emoțiilor, pentru care au început deja înscrierile și se închid luni, 24 iulie.
Până intri pe site-ul ei să afli mai multe detalii, te invit să citești o parte din poveștile ei de viață și, mai ales, despre cum vede ea viața și despre ce o motivează.
Ce faci în viața de zi cu zi?
În viața de zi cu zi port mai multe pălării, cea de mamă, de soție, de Coach pentru părinți, într-un mod în care, atunci când îmi dau pălăriile jos, coafura mea să arate încă bine. 🙂
Adică, cumva să-mi trăiesc zilele într-un mod cât mai aliniat cu ce îmi doresc în interior. Ceea ce uneori e o provocare, dar cu timpul vine și experiența.
Care sunt pasiunile tale? Dar scopul tău?
Când îmi iau timp pentru mine, îmi place mult să creez și să învăț. Iubesc cărțile, hârtia, scrisul, culorile pastelate și tot ce ține de această lume a cuvintelor (muzica ambientală, ceaiurile aromate).
Îmi place să creez și să-mi exprim vocea interioară prin tot felul de creații, de exemplu PaperArt este ultima găselniță. Mi-am propus să îmi țin un Jurnal artistic, în care să exprim ceea ce simt prin culori, bucăți de hârtie și alte elemente. O pot numi o pasiune, clar.
Scopul meu este sprijin, să contribui la atingerea potențialului personal al părinților care vor să facă lucrurile altfel decât am fost noi condiționați.
Cum îți începi ziua? Ai un ritual pe care îl faci în fiecare dimineață?
Ah, diminețile noastre pot arăta foarte diferit, în funcție de programul copiilor. Băieții noștri sunt în clasa 0 și anul acesta a fost destul de provocator pentru că s-au îmbolnăvit foarte des. Ceea ce m-a făcut să mă adaptez și să găsesc căi de fi alături de copii, în timp ce lucrez la proiectele mele.
Cât despre ritualul de dimineață, da, am câteva lucruri de care încerc să mă țin, cât de mult pot. Pentru că am observat cât de mult mi se schimbă ziua atunci când am grijă de corpul și sufletul meu. Îmi place să îmi încep ziua prin meditație și rugăciune, mă ajută să mă ancorez în pace și siguranță interioară, știind că sunt conectată cu Dumnezeu.
Apoi, mă pregătesc pentru ziua care începe, indiferent dacă am plan să ies din casă sau nu. Un duș, o cremă, un parfum și haine comode, mă ajută să mă simt bine, în corpul meu, pe parcursul zilei.
Ce am mai încercat, și încă mai practic, în perioadele mai solicitante: dușuri reci, exerciții de respirație, aromaterapia – ca metode de a-mi stimula sistemul nervos și de a scădea reactivitatea din corpul meu.
Îți mai amintești cum erau diminețile în copilăria ta?
Îmi amintesc cu drag diminețile din copilăria mea la țară, la străbunica, o femeie specială de- a dreptul, care se trezea de la 5 dimineața și obișnuia să bage cartofi la copt, în cuptor. Iubeam aroma care se degaja, sunetul pe care îl făceau cartofii în timpul coacerii și cum o auzeam că trebăluiește cu grijă prin casă, ca să nu ne trezească, iar eu mă cuibăream și mai adânc în așternuturi, fericită că pot să dorm fără grijă. Ce vremuri, m-ai făcut să fiu nostalgică acum!
Ce activități te umplu de energie după o zi plină?
După o zi plină, depinde ce îmi transmite corpul. Dacă a fost suficient de plină :), iar corpul meu îmi cere să mă liniștesc și să o las mai moale, asta fac. Iar ceea ce mă încarcă cu o stare bună, în acele momente, sunt cuibărelile generoase cu pupici și îmbrățișări (cu soțul sau cu copiii).
În altă ordine de idei, activitățile care mă energizează, atunci când am nevoie, sunt mișcarea (sportul), iubesc să socializez, sesiunile de râs și voie bună (iar dacă nu am cu cine, îmi pun un filmuleț amuzant care să mă binedispună).
Ai un om care te inspiră? Ce ai învățat de la el?
Sunt mai mulți oameni care mă inspiră, dar dacă ar fi să aleg unul, acela este bunica mea maternă. Ea mă inspiră în fiecare zi prin felul în care ESTE. Deschisă, cu suflet bun și atât de iubitoare. Am învățat de la ea ce înseamnă să iubești necondiționat, ce înseamnă să trăiești demn și frumos chiar și când viața e grea și potrivnică.
Care este cartea pe care ai citit-o și răscitit-o de nenumărate ori? De ce?
O carte care mi-a rămas la inimă este „Cele 40 de legi ale iubirii” – Elif Shafak. Mi-au plăcut mult legile iubirii, la un moment dat mă gândeam să găsesc o variantă de a le afișa prin casă – ori înrămate ori ca tapet. Încă nu am reușit, dar cine știe?!
Dacă ai fi o metaforă sau o vorbă de duh (proverb, mantră, expresie), ce ai fi?
„Fii bun ori de câte ori este posibil. Și mereu este posibil”. – Dalai Lama
Știi că îți spun, aproape de fiecare dată când ne auzim, că ești o sursă de inspirație pentru mine.
În primul rând, pentru câte reușești să faci și, mai ales, pentru energia bună pe care o emani.
Ai un job, care e mai mult decât job sau o pasiune. Eu i-aș zice chemarea ta. Ce înseamnă acest lucru pentru tine?
Da, am simțit această chemare din liceu, de când am studiat în clasa a X-a psihologia. De atunci m-am simțit profund atrasă de știința sufletului. De când am devenit mamă, mi-am dat seama că jobul de părinte este cel mai provocator, dar și cel mai împlinitor de pe acest pământ. Pentru că eu cred ca relația părinte-copil este celula din care se dezvoltă un întreg sistem – adultul de mâine care va fi copilul meu – și, care în funcție de această relație, va dezvolta mai departe un sistem sănătos în jurul lui – astfel contribuind la o lume mai bună.
Când devenim părinți, copilul nu vine cu un manual de instrucțiuni. Pentru că fiecare relație părinte copil este atât de specifică, atât de personală. De aceea, să învățăm cum să ne gestionăm emoțiile, cum să ne setăm așteptări realiste de la copil, ce tehnici putem folosi pentru a ne calma în momentele când copilul apasă butoane – toți aceștia sunt pași pe care îi putem face către o relație mai conștientă și mai hrănitoare cu copilul.
Iar eu fix asta fac. Însoțesc părinți, în călătoria lor, de a accesa potențialul lor maxim în relația cu copiii lor. Îi sprijin în descoperirea propriilor valori, în găsirea resurselor lor de a gestiona mai bine provocările, fără a proiecta strategii rigide sau o anume formulă magică. Toată această muncă pentru mine înseamnă iubire. Înseamnă să alegem să rupem tiparele durerii și să transmitem mai departe copiilor noștri, acea iubire care hrănește sufletele generațiilor următoare.
Ce te bucură cel mai mult la ceea ce faci?
Mă bucură când părinții cu care lucrez vin către mine și îmi povestesc schimbările care se produc în viața lor după ce încep să lucreze cu ei.
Mă bucură faptul că știu că ceea ce fac rupe tipare generaționale, produce schimbări de mentalitate și oferă copiilor acces la părinți mai conectați și mai prezenți. Știu că munca este doar a lor și mă bucur că pot să îi însoțesc în această călătorie.
Spune-ne cel mai fain moment din viața ta.
Cel mai fain moment din viața mea este momentul în care i-am născut pe băieți. Mai exact, momentul acela când asistenta i-a lipit de obrazul meu. O senzație pe care nu am cum să o uit, de obrăjor proaspăt și cald. Mi-e și greu să o descriu în cuvinte! Nu știam că pot avea receptori atât de fini pe obraz, ca să pot simți acea senzație unică și specială pe care nu am mai simțit-o niciodată.
A existat vreun moment în care ai vrut să renunți la ceea ce faci? Ce te-a făcut să mergi mai departe?
O, da! Și încă câte! 😊 Niciodată nu m-a atras viața de antreprenor. Înainte de copii, viața din corporație mi se potrivea, îmi plăceau stabilitatea și mediul plăcut, interacțiunea cu colegii, infuzia de culturi.
De când am ales acest drum de a deveni Coach pentru părinți, după ce m-am certificat și mi-am luat noul rol în serios, am avut foarte multe momente în care am simțit că nu mai vreau să merg mai departe.
Totuși, de-a lungul timpului am învățat să fiu propriul meu coach și să mă observ, să caut sursa blocajului, să-mi identific frica de dedesubt. Ce mă bloca, de ce opuneam rezistență? Cumva știam că pentru a evolua pe acest drum, am nevoie să ies din zona de confort, iar asta vine la pachet cu mult disconfort emoțional – și de fiecare dată am depășit momentele pentru că această chemare a mea e mai mare decât toate aceste piedici.
Te gândești vreodată la viața ta peste 20 de ani? Cum arată?
Arată o viață liniștită, alături de familia mea, de soțul meu. Îmi imaginez că voi face mișcare (pentru articulații sănătoase 😊), multe călătorii și timp de calitate alături de copiii noștri.
Ce i-ai spune, azi, Alexandrei de acum 20 de ani?
Cred că i-aș spune că este minunată așa cum este, să își urmeze chemarea și că o iubesc mult indiferent de ce va face.
Faci foarte multe lucruri zi de zi. Cum găsești timp pentru tine? Dar motivația de unde vine?
Așa este, viața are un ritm alert și dacă nu ne cunoaștem prioritățile, nevoile, nu știm ce simțim – ajungem să ne simțim copleșiți, scurși de energie și de putere. Așa ajunsesem eu să mă simt înainte de a trece prin această muncă de transformare interioară. Cu timpul, am învățat să îmi identific emoțiile, nevoile, am învățat să îmi definesc valorile și ce contează cu adevărat pentru mine – iar apoi am început să le aliniez cu ceea ce fac zi de zi.
O revelație pe care am avut-o și care a produs o mare schimbare în viața mea a fost să învăț să am grijă de mine și să văd acest lucru ca pe o necesitate zilnică, nu să mă simt vinovată că o fac. Copiii au nevoie de mine în cea mai bună versiune a mea, ei nu își doresc ca eu să fiu copleșită, supărată, la capătul puterilor mereu. Cumva am reciclat acea vinovăție într-o sursă de motivație puternică. „Pentru că am copii, am nevoie să am grijă de mine”. Astfel că am început să practic conștient și activități care îmi încarcă bateriile și să fiu atentă la cele care îmi fură energia.
Ce te inspiră si îți aduce bucurie?
Marea mă inspiră enorm. Briza, culorile, zgomotul ei, aroma sărată – mă relaxează și mă inspiră să scriu, să creez și să mă întorc către mine – să mă observ mai mult. Când nu sunt la mare, mă inspiră timpul în natură, timpul petrecut într-o librărie (sunt genul de persoană care ar putea petrece lejer o zi întreagă într-o librărie), ceainăriile. Ce îmi aduc bucurie sunt râsetele copiilor, mi se par atât de vii și de sincere.
Care este cea mai importantă lecție pe care ai primit-o până acum?
Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este să nu mai judec pe nimeni. Indiferent de ceea ce văd la suprafață, indiferent de ceea ce pare dincolo de aparențe, fiecare poartă cu el dureri și bolovani care atârnă greu în spate. Iar ceea ce se vede la suprafață uneori este furia, neputința, neîncrederea, controlul, agresivitatea. Este adevărat că fiecare este responsabil de ceea ce face cu durerile lui, căci suntem adulți și avem resurse la care putem apela pentru a le rezolva. Și, mai este adevărat că sunt situații, cu unele persoane toxice (care au comportamente care vin din dureri și produc durere celor din jur) în care e important și necesar să stabilim reguli pentru a ne proteja. Dar, chiar atunci când sunt fermă în stabilirea propriilor reguli, am opțiunea să îmi păstrez mintea și sufletul departe de judecată,
pentru că nu știu ce luptă duce fiecare în interiorul său.
Astăzi, femeile au un rol aproape egal cu al bărbaților în multe domenii? Cum vezi lucrurile peste 100 de ani? Cum ți-ar plăcea să fii?
Eu cred că femeia și bărbatul sunt făcuți să se completeze reciproc. Este minunat că astăzi femeile au drept de vot și că pot fi independente și că ne-am câștigat un loc respectabil în societate – dar când lucrurile merg la extreme, cred că acest dezechilibru ajunge să ne afecteze.
Eu și soțul meu suntem împreună de 20 de ani (wow, nici mie nu-mi vine să cred când mă gândesc), suntem de la 16 ani împreună. Și cred că ne bucurăm de o relație frumoasă, tocmai pentru că am învățat, printre multe altele, să ne respectăm unicitatea și rolurile pe care le avem. Desigur că și eu muncesc și nu stau la cratiță, dar și el este un tată implicat, prezent în viața copiilor și mă ajută cu treburile în casă.
Cred că polarizarea și transformarea acestor roluri într-o luptă de putere este profund în detrimentul nostru la nivel de societate.
Peste 100 de ani, nu știu cum va fi. Ce mi-aș dori eu este o societate sănătoasă, care să se conducă după valori, care să trăiască mai conștient, cu mai multă prezență, cumpătată, cu grijă la mediu și la cei din jur. Și, dacă e ceva care ar putea conduce lucrurile într-acolo – aceea este iubirea. Iubirea este vindecătoare.
Şi, pentru că sunt sigură că ți-am atras atenția, pe Alexandra Ioana Șerb o poți găsi pe pagina ei, Mamă la Pătrat sau pe https://mamalapatrat.ro.
Îţi mulţumesc că eşti aici şi citeşti acest articol!
